Angajator in insolventa, drepturile salariatilor

Potrivit actului normativ, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:

• insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
• insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Insolventa poate fi deschisa atat de firma care nu isi mai poate achita datoriile, cat si de creditori, iar printre acestia se numara si angajatii societatii care nu si-au primit salariile restante.

Avocatul Alina Toma de la societatea de avocatura Ionescu Sava a explicat pentru AvocatNet.ro ca salariatii au dreptul de a solicita deschiderea procedurii de insolventa impotriva angajatorului numai in situatia in care valoarea creantei pe care ei o invoca este de minimum sase salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, mentiune ce era prevazuta si anterior, prin Legea nr. 85/2006.

Contractele individuale de munca, desfacute doar in urma concedierii colective. Ce drepturi au salariatii concediati?

Protectia salariatilor a fost sporita prin intermediul noului Cod al insolventei, prin impunerea respectarii procedurii concedierii colective, in concordanta cu prevederile corespondente din Codul muncii.

Practic, ultimul act normativ care reglementeaza procedura insolventei contine dispozitii mult mai clare care, desi nu limiteaza dreptul de a concedia, aduce garantii suplimentare salariatilor debitorului in insolventa.

“Cu alte cuvinte, parcurgerea procedurii concedierii colective reprezinta o conditie pentru ca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar sa poata proceda la desfacerea contractelor individuale de munca incheiate cu titularii creantelor salariale. In plus, salariatul are dreptul la un termen de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare, conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 53/2003”, a explicat specialistul de la casa de avocatura Ionescu Sava.

“Incidenta dispozitiilor Legii nr. 85/2006 pentru cererile introductive anterioare datei de 28 iunie 2014 implica prerogativa administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a desface contractele individuale de munca ale salariatilor fara obligativitatea parcurgerii procedurii concedierii colective, fiind necesara numai acordarea unui termen de preaviz de 15 zile lucratoare”, a mai punctat Alina Toma.

O etapa premergatoare concedierii colective a personalului debitorului aflat in dificultate financiara o constituie obligatia administratorului judiciar de a initia consultari cu sindicatul/reprezentantii salariatilor. In vederea evitarii concedierilor sau a reducerii numarului lor, acestia pot propune masuri de atenuare a impactului resimtit la nivelul personalului societatii ulterior demararii procedurii insolventei.

Ce pot risca angajatorii in insolventa daca isi concediaza salariatii?

Avocatul de la Ionescu si Sava a aratat ca, dupa intrarea in procedura insolventei, angajatorul poate dispune desfacerea contractelor de munca aflate in derulare prin intermediul administratorului/lichidatorului judiciar. In aplicarea acestor masuri, trebuie avute in vedere si respectate conditiile prevazute de lege pentru realizarea concedierii. In situatia in care administratorul judiciar/lichidatorul incalca reglementarile aplicabile, masura concedierii este susceptibila de anulare.

In alta ordine de idei, in cazul in care desfiintarea contractelor de munca se face cu respectarea conditiilor impuse de legea insolventei coroborat cu legislatia muncii, nu exista riscuri majore de ordin legal pentru angajator insa, necantarita bine, o astfel de masura poate scadea sansele de reusita ale unui eventual plan de reorganizare.

Spre exemplu, cele mai uzuale riscuri pe care si le asuma societatea intr-o astfel de situatie sunt cele legate de desfasurarea activitatii, in conditiile in care nu ar avea suficienti angajati pentru a-si continua activitatea sau nu ar avea salariati destul de pregatiti pentru activitatea desfasurata, ceea ce ar putea periclita implementarea planului de reorganizare. De asemenea, exista si posibilitatea ca salariatii concediati sa respinga la vot planul de reorganizare.

Ordinea de plata a creantelor: Cele salariale, pe locul trei

Potrivit avocatului Alina Toma, un alt aspect important din actuala legislatie vizeaza distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii in cazul intrarii in faliment a debitorului angajator.

“Astfel, art. 161 din Legea nr. 85/2014 stabileste ordinea in care creantele vor fi platite, creantele izvorate din raporturi de munca ocupand pozitia a treia, precedate de cheltuielile aferente procedurii insolventei, prioritare, si de creantele provenind din finantari acordate debitorului in perioada de observatie in scopul desfasurarii activitatilor curente”, a precizat specialistul.

In trecut, creantele salariale erau situate pe locul doi in ordinea de plata a creantelor debitoarei, dintr-un total de noua pozitii.

Concret, in urma lichidarii averii societatii in faliment, salariatii vor incasa creantele inscrise in tabelul obligatiilor debitoarei de indata ce sunt acoperite cheltuielile aferente desfasurarii procedurii si creantele provenind din finantari acordate debitoarei in perioada de observatie, pentru continuarea activitatii sale.

Salariatii, in postura de creditori

Alina Toma a aratat si care este statutul salariatilor comparativ cu ceilalti creditori ai societatii, explicand ca, in prezent, categoria creditorilor salariati urmeaza un regim distinct.

„Astfel, spre deosebire de restul creditorilor ale caror creante vor fi inregistrate pe baza unei cereri de admitere necesar a fi depuse in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei, titularii creantelor izvorate din raporturi de munca vor fi inscrisi in tabelul de creante din oficiu, de catre administratorul judiciar, conform evidentelor contabile”, a declarat specialistul contactat de redactia noastra.

Statutul creditorilor salariati se deosebeste de cel al creditorilor apartinand celorlalte categorii si la nivelul conditiilor ce trebuie intrunite pentru ca procedura insolventei sa poata fi declansata in mod legal.

“In acest sens, premisele deschiderii procedurii insolventei rezida in existenta unor creante certe, lichide si exigibile de mai mult de 60 de zile, in cuantum minim de 40.000 lei atat pentru creditor, cat si pentru debitor”, a precizat sursa citata.

Salariatii pot vota planul de reorganizare

Potrivit avocatului Alina Toma din cadrul societatii de avocatura Ionescu Sava, salariatii au dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara, precum si dreptul de a face parte din comitetul creditorilor. Acesta poate fi propus, dupa caz, de debitor, de administratorul judiciar ori de catre unul sau mai multi creditori.

In plus, salariatii au dreptul de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului.

In cadrul procedurii de insolventa, suplimentar fata de drepturile prevazute de legislatia muncii, salariatii mai beneficiaza si de urmatoarele drepturi, pe langa cele mentionate anterior:

• dreptul de a fi informati ori notificati cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura corespunzatoare acestei situatii;
• la sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin;
• dreptul de a solicita judecatorului sindic, in cazuri urgente, emiterea unei ordonante presedintiale prin care acesta sa dispuna masuri temporare in scopul conservarii patrimoniului societatii debitoare.

Actualele reglementari pastreaza mentiunile prevazute in vechea legislatie potrivit carora titularii creantelor salariale se inscriu in categoria creditorilor care voteaza separat in vederea adoptarii planului de reorganizare.

Totodata, s-a pastrat posibilitatea reprezentarii salariatilor la sedintele adunarii creditorilor de catre un delegat din randul acestora. Persoana delegata detine prerogativa votarii pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si celelalte drepturi banesti la care angajatii sunt indreptatiti.

Cum isi pot recupera angajatii salariile restante?

Angajatii de la firmele care intra in insolventa pot apela la Fondul de Garantare a creantelor salariale, cel care le poate asigura salariatilor recuperarea partiala a lefurilor.

Fondul de Garantare, constituit prin Legea nr. 200/2006 si administrat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, acopera salarii, compensatii si indemnizatii, cuantumul despagubirilor fiind plafonat la valoarea a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Fondul se constituie din contributia lunara a fiecarui angajator.

Potrivit Alinei Toma, creantele salariale acoperite din acest Fond sunt cele aferente unei perioade de trei luni calendaristice anterioare lunii in care se solicita, iar suma totala a acestora nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Important! Nivelul unui salariu mediu brut pe economie este cel comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei.

Specialistul de la Ionescu si Sava a atras atentia ca deschiderea procedurii insolventei genereaza o serie de masuri care cad in sarcina administratorului judiciar, iar un prim pas il constituie notificarea creditorilor care figureaza in lista intocmita de catre debitor, notificare ce va fi comunicata de indata, cu cel putin zece zile inainte de implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor.

Pentru a a obtine despagubiri din Fondul de Garantare pentru plata creantelor salariale, angajatii trebuie sa urmeze mai multi pasi, dupa cum ne-a explicat avocatul.

Astfel, salariatii se vor adresa in primul rand administratorului/lichidatorului judiciar caruia ii vor solicita, printr-o notificare scrisa, sa efectueze demersurile necesare pentru plata creantelor salariale din Fondul de garantare.

Ulterior, salariatii se pot adresa si direct Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din circumscriptia in care angajatorul isi are sediul, domiciliul sau resedinta.

De asemenea, aceasta cerere poate fi inaintata si de catre organizatiile care reprezinta interesele salariatilor, precum si de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Cererea trebuie insotita de urmatoarele documente:

• copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii de insolventa;
• copie de pe hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus masura ridicarii partiale sau totale a dreptului de administrare;
• copie de pe notificarea adresata administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa, in vederea efectuarii demersurilor necesare pentru plata creantelor salariale.
• in cazul in care angajatorul este transnational, la cerere mai trebuie anexata si o copie de pe hotararea pronuntata de autoritatea competenta dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, prin care se deschide procedura sau, dupa caz, prin care se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau ca sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolventei si se pronunta radierea acestuia din registrul in care este inmatriculat.

Solutionarea cererilor, indiferent daca acestea sunt formulate de administratorul judiciar/lichidator sau de salariati, personal sau prin reprezentantii acestora, se face in termen de 45 de zile de la data inregistrarii acestora la agentia teritoriala competenta.

Daca examinarea este solutionata favorabil solicitantilor, agentia teritoriala competenta va emite o dispozitie prin care va stabili cuantumul creantelor salariale suportate din Fondul de garantare. In cazul in care se constata ca angajatorul nu indeplineste conditiile prevazute de lege, cererea va fi respinsa, prin dispozitia motivata a agentiei teritoriale. O copie de pe dispozitia emisa va fi comunicata si salariatilor sau reprezentantilor lor.

In 30 de zile de la comunicarea dispozitiei, orice persoana interesata poate formula contestatie impotriva acesteia, contestatie care se adreseaza instantei competente potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Important! In situatia redresarii societatii debitoare, salariatii vor fi obligati la restituirea sumelor obtinute din Fondul de garantare in termen de sase luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii insolventei.

Alina Toma a explicat totodata daca salariatii pot obtine si alte despagubiri, pe langa cele de la Fondul de Garanatare.

“Avand in vedere inscrierea salariatilor la masa credala a societatii aflate in insolventa, sumele obtinute in cursul procedurii vor fi distribuite si catre acestia, cu precizarea ca suma totala pe care ar avea-o de primit un angajat va fi diminuata cu suma obtinuta din Fondul de garantare”, a precizat avocatul.

Potrivit aceleiasi surse, restructurarea si regandirea strategiei de afaceri tin de insasi esenta reorganizarii judiciare, implicand de multe ori si necesitatea unor proceduri complexe de concedieri colective. Oportunitatea concedierilor ca parte a planului menit sa conduca la redresarea societatii trebuie analizata in concret, de la caz la caz, neputand fi desprinsa o regula a reusitei acestor practici.

Articol preluat Avocatnet.ro

Autor
Eduard Popescu
21 Septembrie 2015