Un articol din 2013, dar care reflecta actualitatea din plin:
Articol preluat de pe Businessmagazin.ro
Autor Ioana Mihai
Focurile de arma, crimele la comanda si atacurile la banci au ajuns sa faca parte din peisajul buletinelor de stiri, fenomen aparut abia după instalarea crizei economice. Spargatori extrem de agresivi nu se dau in laturi sa fure chiar un bancomat intreg. Pagube de zeci sau chiar sute de mii de euro pot aparea in doar un minut, timpul dintre declansarea alarmei si momentul in care sosesc echipele de intervenţie.
„SPARGATORII AU ADOPTAT IN ULTIMA PERIOADA NOI MODURI DE OPERARE, in care ingeniozitatea este completata cu tupeu extrem si forţa bruta”, spune Gabriel Badea, chairman si CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplaseaza rapid de la o ţintă la alta, dau chiar doua sau trei spargeri intr-o singura noapte, folosind masini furate, eventual inmatriculate in alte tari, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenţii de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adauga ca sunt cautati in special banii si bunurile de valoare usor de carat si de vandut pe piata neagra, cum sunt tigarile, bauturile fine, electronicele sau cartelele de telefon.
Spargatorii nu sunt prea intimidati nici de prezenta sistemelor de alarma, pentru ca jafurile dureaza, de obicei, mai puţin decât timpul necesar pentru apariţia echipelor de intervenţie. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat si un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lunga spargere de acest fel a durat numai un minut şi 28 de secunde.
Ori, un asemenea interval de timp – din momentul in care se declanseaza alarma pana cand hotii pleaca – este prea scurt pentru ca fortele de interventie, fie ele publice sau private, sa ajunga la locul faptei. Dureaza macar 3-4 minute ca politia sau agentii unei firme de securitate sa ajunga in locul in care s-a declansat alarma, iar hotii stiu acest lucru.
Mai mult, infractorii poarta cagule astfel incat nu pot fi recunoscuti nici de eventualii martori si nici de cei ce urmaresc inregistrarile video. „Intr-o astfel de actiune se pot fura bunuri de mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cei pagubiti trebuie sa suporte si cheltuielile cu reparaţiile„, afirma reprezentantul GSS. Pentru ca, adeseori, spargatorii nu pierd vremea pentru a descuia incuietori, ci pur şi simplu distrug uşile sau chiar peretii folosind levierul si barosul. Si chiar daca politia reuseste sa-i prinda pe faptasi, „sunt putine sanse ca victimele sa-si recupereze banii sau bunurile furate; iar numarul celor care sunt asigurati pentru astfel de riscuri este foarte mic„, puncteaza Badea, care lucreaza de 17 ani in mediul privat iar anterior a fost, povesteşte el, ofiter in brigada antiterorista. Reprezentantul GSS va prelua presedintia Federatiei Serviciilor de Securitate.
Articol preluat de pe Businessmagazin.ro
Autor Ioana Mihai
