Interviu pentru Agerpres: Gabriel Badea, Presedinte Federatiei Serviciilor de Securitate (FSS)
Dl. Badea are o experienta de peste 20 de ani in industria de securitate fiind activ atat ca manager si profesionist, cat si ca investitor in acest domeniu. Este presedintele Asociatiei Romane a Industriei de Securitate din Romania pe care o conduce de la infiintare, respectiv din anul 2001. De asemenea, este membru al ASIS International (American Society for Industrial Security) si participa in comitetele de lucru ale CoESS (Confederation of European Security Services) reprezentand industria de profil din Romania.
Gabriel Badea: CEO al Global Security Systems (GSS).
În pofida progresului tehnologic, resursa umană nu va fi eliminată din serviciile de securitate; trebuie să asigure ‘acordul fin’.
Societățile de securitate privată se reorientează, de la furnizori de servicii asigurate eminamente de forța umană la soluții complexe de securitate, care presupun un mix de tehnologie și resurse umane, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, președintelui Federației Serviciilor de Securitate, Gabriel Badea.
Acesta a subliniat că, deși au fost introduși deja pe piață roboți de pază, resursa umană nu o să fie niciodată complet eliminată din serviciile de securitate, pentru că întotdeauna trebuie asigurată intervenția și gestionarea decizională a evenimentelor de securitate, ‘un acord fin’ al acestor activități.
Gabriel Badea a prezentat o serie de date statistice privind activitatea serviciilor de securitate privată, care arată contribuția acestui sector la siguranța publică, și a vorbit despre modificările necesare la nivelul legislației și despre colaborarea cu Poliția, în această direcție, subliniind că se intenționează elaborarea unei noi legi a securității private, care să intre cât mai curând — în dezbaterea Parlamentului.
AGERPRES: Care este contribuția securității private la combaterea infracționalității?
Gabriel Badea: Securitatea privată contribuie decisiv astăzi la protecția patrimoniului privat și public, dar și la menținerea siguranței și ordinii publice în egală măsură. De exemplu, în 2014, la nivel de țară am avut 16.734 de sustrageri depistate de agenții de pază, dintre care 13.097 cu prinderea autorilor.
Numărul de persoane depistate de agenții de securitate anul trecut a fost în creștere față de 2013, când s-au înregistrat 15.771 de sustrageri cu prinderea făptașilor și asta în pofida faptului că numărul agenților de securitate s-a redus drastic în 2014 față de 2013. Aproximativ 27.000 de locuri de muncă din acest domeniu au dispărut în cursul anului trecut.
Conform unor opinii, contribuția agenților de securitate la reținerea unor infractori ar varia între 10-30% din totalul rău-făcătorilor care ajung în custodia Poliției. Variația este dată de mai mulți factori, respectiv dimensiunea prezenței structurilor private de securitate în plan teritorial, dar și nivelul infracționalității.
Dar adevărata măsură a contribuției securității private la asigurarea climatului de siguranță publică este dat de efectul preventiv al acesteia. Din păcate, acesta nu poate fi cuantificat, nimeni nu poate să spună cu precizie cât de multe infracțiuni nu au mai avut loc datorită simplei prezențe a agenților de securitate și a sistemelor tehnice de securitate.
Faptul că România a ajuns una dintre cele mai sigure țări din regiune din punct de vedere al infracționalității se datorează într-o măsură semnificativă și industriei de securitate privată.
AGERPRES: Care a fost valoarea bunurilor recuperate de agenții de securitate?
Gabriel Badea: Valoarea bunurilor furate recuperate de agenții de securitate în 2014 a fost de aproximativ 3,8 milioane lei. Cele mai semnificative furturi vizează de regulă obiectivele economice, în special componentele metalice, asta pentru că sunt valori mari, tentante. Chiar și atunci când vorbim despre valorificarea materialelor furate prin centrele de reciclare, de exemplu în cazul cuprului, trebuie observat că valoarea acestui metal a ajuns la un moment dat și la 10.000 de euro pe tonă, iar, dacă avem de-a face cu rețele organizate trebuie să avem în vedere sustrageri de ordinul tonelor.
AGERPRES: Unde au loc cele mai multe furturi? La nivelul Capitalei, ce sector este cel mai expus?
Gabriel Badea: Există o statistică cu nivelul criminalității în București. În zonele rezidențiale, ponderea numărului infracțiunilor raportate este dată de cele referitoare la spațiile comerciale, în special din industria de retail. Normal, Bucureștiul este zona cu cea mai mare infracționalitate din țară pentru că e cel mai mare centru economic, cel mai mare centru urban al țării, unde trăiește peste 10% din populația țării. De asemenea, în jur de 50% din PIB se face la București. Există o statistică la Poliție cu criminalitatea pe sectoare. Din câte îmi amintesc, cele mai expuse sunt sectoarele 3, 4 și 6 asta probabil datorită aglomerării mai mari de persoane, dar și de valori în aceste zone. Paradoxal, și în pofida aparențelor și multor păreri contrare, sectorul 5 al Bucureștiului are cel mai scăzut coeficient de criminalitate.
AGERPRES: S-a mai schimbat ceva pe partea de legislație, în ultimul timp?
Gabriel Badea: Într-adevăr problema cadrului legislativ al securității private este un subiect de continuă dezbatere în ultimii ani și este o temă centrală care ne preocupă și la nivel de Federație. În acest sens, în cursul anului trecut, am reușit să determinăm începerea procesului de modificare a HG 301/2012, unul dintre actele normative ce reglementează securitatea privată.
Această normă conține un număr însemnat de prevederi care sunt de natură să crească povara administrativă și birocratică pe care trebuie să o suporte operatorii economici din sectorul nostru, prevederi care astfel au un serios impact negativ din punct de vedere economic și social și care până la urmă nu fac decât să impieteze asupra eficacității firmelor de securitate în a-și îndeplini unul dintre cele mai importante roluri ale lor, acela de a preveni și stopa infracționalitatea.
Și atunci am venit cu o serie de propuneri de modificări, am trimis o petiție, în sensul acesta, la Ministerul de Interne și am început un proces de conciliere a prevederilor pe care le notificasem. Deja proiectul intră în dezbatere publică și în curând va fi emisă o Hotărâre de Guvern de modificare a acestui act normativ. Nu este exact ceea ce ne-am dorit, dar o să intervenim și o să ne susținem punctele de vedere și pe parcursul etapei de dezbatere publică.
De asemenea, în cursul anului trecut, Federația a participat la Ministerul de Interne — unde s-a înființat un grup de lucru, la elaborarea unui anteproiect pentru modificarea întregului cadru legislativ al securității private.
Activitatea în acest proiect va continua și anul acesta, în baza Protocolului de Colaborare pe care l-am semnat recent cu IGPR, care este autoritatea de reglementare pe domeniul securității private. Intenția noastră este să avem un proiect final însușit de toate părțile, de toți deținătorii de interese ai industriei până în toamnă, când ar urma să fie supus dezbaterilor în Parlament.
Deci va fi o perioadă de lucru foarte intens. Din acest punct de vedere, protocolul de colaborare pe care l-am semnat cu IGPR-Direcția de Ordine Publică are o însemnătate deosebită, pentru că astfel am pus bazele unui cadru de lucru sistematic și planificat cu partenerul nostru, Poliția, care este și autoritatea de reglementare a securității private și cu care avem interese convergente cel puțin în zona de prevenire și combatere a infracționalității.
Tot în domeniul legislativ avem un proiect de campanie publică prin care încercăm să influențăm autoritățile să transpună cât mai repede în legislația națională Directiva Europeană 24/2014 privind achizițiile publice. Această nouă directivă europeană prevede că ofertele de servicii sau de produse achiziționate la nivel public trebuie selecționate în baza raportului preț/calitate celui mai avantajos. Este important pentru noi ca această Directivă să fie adoptată cât mai repede, pentru că este bine cunoscut că în industria de securitate privată serviciile sunt achiziționate în licitații în baza prețului cel mai mic și asta duce la un lanț întreg de efecte nedorite. Prețul cel mai mic într-o industrie în care cheltuiala cu forța de muncă înseamnă peste 85% din costul de realizare a serviciului se traduce de fapt în condiții de muncă proaste, salarii mici, lipsa programelor de pregătire a personalului și a dotărilor, demotivare, deprofesionalizare și, deci, servicii de proastă calitate. Mai mult, înseamnă împingerea industriei de securitate privată către practici de concurență neloială, prețuri de dumping, evaziune fiscală etc. Atribuirea contractelor pe criteriul celui mai mic preț duce la tarife evident nesustenabile, atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al respectării legislației, pentru că în industria de securitate privată serviciile trebuie să fie realizate conform unor constrângeri legale specifice.
Noi credem că, odată cu transpunerea Directivei 24/2014, se vor crea premisele pentru o abordarea pe criterii de calitate a achiziției de servicii de securitate și nu numai, fapt ce va încuraja profesionalismul și inovația în acest domeniu care are, așa cum arătam, un in-put important și în ceea ce privește siguranța publică.
Dar impunerea calității ca și criteriu de selecție a ofertelor de servicii nu ține numai de legislație ci și de capacitatea celor care decid contractarea serviciilor de securitate de a discerne nivelul de calitate pe care poate să-l asigure fiecare furnizor.
Suntem conștienți că aprecierea calității unui serviciu este destul de dificilă și, de aceea, concomitent, venim în sprijinul achizitorilor de servicii de securitate și cu un instrument practic elaborat sub egida Comisiei Europene și a Confederației Europene a Serviciilor de Securitate, respectiv ‘Manualul pentru Achiziționarea de Servicii de Securitate de Calitate’. Acest document punctează foarte clar elementele în realizarea serviciilor pe care achizitorul trebuie să le urmărească pentru a fi sigur că furnizorii îi oferă un serviciu realizat în condiții legale și de calitate. Mai mult, manualul are și instrumente practice, un set de grile, pe care cel care e în situația de a evalua oferte de servicii de securitate trebuie să le bifeze, rezultă un punctaj și el va ști sigur dacă ofertele pe care le are pe masă îndeplinesc condiții legale și de calitate.
În cadrul campaniei publice de promovare a calității și profesionalismului în serviciile de securitate beneficiem de un sprijin important din partea Poliției, mai exact din partea Direcției de Ordine Publică din cadrul IGPR. De asemenea, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate este și ea alături de noi.
Vom organiza un prim Seminar pe tema Achiziționării serviciilor de securitate pe criterii de calitate pe 12 iunie. Vom invita un număr cât mai mare de reprezentanți ai clienților de servicii și echipamente tehnice de securitate cărora le vom prezenta și teoretic și practic cum se pot evalua și identifica caracteristicile obligatorii ale unui serviciu de securitate de calitate. Intenționăm să organizăm astfel de seminarii și în toate marile orașe ale țării.
AGERPRES: Colaborați cu Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate Privată. S-a schimbat ceva la nivel european după atentatele de la Paris asupra publicației franceze Charlie Hebdo?
Gabriel Badea: În Franța, după atentatele din ianuarie, cererea de servicii de securitate privată a crescut exponențial. Colegii din Franța mi-au spus că la un moment dat operatorii de pe piață nu mai reușeau să facă față solicitărilor. În acest context, au început discuțiile în Franța pentru modificarea legislației de securitate privată, astfel încât să se faciliteze o oarecare flexibilitate în angajarea de noi agenți de securitate, pentru că și acolo lucrurile sunt reglementate. Din momentul în care ai un client până ajungi să aduci agentul de securitate în poziția de a furniza servicii trebuie parcurse mai multe etape de verificări, de pregătiri, de echipări, de instruiri etc.
Cititi continuarea articol accesand linkul Agerpres
Securitate in Romania
