Fond de handicap…

Fond de handicap si efectele sale.

Nu cred ca este o noutate pentru nimeni. In aceasta perioada in industria de securitate si nu numai, se desfasoara un control tematic al Anaf cu tema Fond de handicap.

Odata cu schimbarea legislatiei au avut loc si modificari in abordarea firmelor vizavi de acest fond. Istoric vorbind statul a tot incercat sa stimuleze angajarea/integrarea persoanelor cu handicap insa fara sorti de izbanda. Asa ca a fost impusa o taxa.

In tot acest timp firmele (incluzand industria de securitate) au cautat metode sa elimine acest cost prin diverse forme. Asa au aparut societatile unitatile protejate in 2006, prin intermediul carora puteau fi achizitionate de la uniforme, rechizite, it, cam orice. Astfel firmele nu mai plateau fondul de handicap.

Problema a fost reglementata in 2020. LEGEA nr. 193 din 21 august 2020, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a modificat definiția unităților protejate. Apoi a reintrodus în lege posibilitatea ca jumătate din valoarea vărsămintelor de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate să fie utilizată pentru achiziții de bunuri și servicii de la unități protejate. Mai mult legea prevede ca se decontează doar achizițiile de produse ori servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități angajate in unități protejate autorizate, pe bază  de parteneriat.

Concret, acest lucru înseamnă că nu se mai decontează achiziția de produse și servicii intermediate. Cum ar fi birotică, papetărie sau orice alt tip de produs importa. Astfel, legea contribuie în mod real la incluziune socială și profesională a persoanelor cu dizabilități.

2017, vid si dublare Fond de handicap

Modificarea Fond de handicap a fost adusa de OUG nr. 60/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017.

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, a fost modificata si a adus urmatoarele noutati:

• Prioritizarea angajarii in munca a persoanelor cu dizabilitati, in procent de 4% din numarul total de angajati, din companiile cu peste 50 de salariati;
• Modificarea modului de calcul al taxei aferente fondului de handicap, datorata de companii conform legii;
• Eliminarea posibilitatii de a achizitiona servicii sau produse de la unitatile protejate, in baza taxei de handicap.

 Taxa catre fondul de handicap este datorata de companiile care au cel putin 50 de angajati. Acestea nu angajeaza persoane cu dizabilitati intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. Acestea vor datora si vor plati lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu dizabilitati.

Interpretare si mod de calcul Fond de handicap

Odata cu 2017 si prin eliminare posibilitate de a achizitiona produse sau servicii de la unitati protejata aceste sume au devenit brusc un cost si nu unul mic. Deci firmele au cautat rapid un mod de interpretare favorabil al legislatiei mai ales ca aceasta nu este intodeuna foarte clar. Organele de control nu vin de obicei sa clarifice aspecte lasate intentionat sau nu la voia interpretarii organului de control.

Care sunt interpretarile:

1. Daca o firma are 50 de angajati trebuie sa aibe din cei  50, 2 angajati cu un handicap. Legea nu spune in interpretarea unora si daca trebuie sa fie si 2 norme intregi. Deci interpretarea aceasta spune ca 2 contracte indiferent de norma este ok. Mai exact daca ai 500 de contracte de munca si  daca ai 20 cu persoane cu diferite grade de handicap nu platesti fond de handicap indiferent de norma de lucru cu care este incadrat fiecare
2. Daca o firma are 50 de angajati cu norma intreaga angajeaza echivalentul a 2 norme intregi persoane cu handicap, adica spre exemplu 2 persoane cu norma de 2 ore, 3 persoane cu norme de 4 ore la 50 de angajati, iar interpretarea vine din art78,a:

OUG 60/2017 din 4 august 2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:

Art 78, alineat 3: a) „plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.”

 ORDIN nr. 590 din 12 noiembrie 2008:

(1) Numărul de angajaţi care se ia în calcul este numărul mediu de angajaţi din lună.

(2) Se determină numărul mediu lunar de salariaţi din fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă. Inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile. In acestea, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluşi salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.

(3) Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă vor fi incluşi în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.

Concluzia noastra este destul de clara:

• numarul mediu de salariati se calculeaza transformand orice norma de lucru in norme intregi de 8 ore. Numarul mediu necesar de persoane cu handicap necesare pentru a nu plati fondul la fel se calculeaza transformand normele partiale in norme intregi. Ai 100 de angajati ( norme intregi) ai nevoie de 4 angajati cu norme intregi de 8 ore in cei 100 pentru a nu plati fondul, sau 8 angajati cu norme de 4 ore, sau 16 anagajati cu norme de 2 ore.

Anaf, interpretari si rezultate controale Fond de handicap

• potrivit datelor noastre controalele au fost efectuate la contribuabili mari si mijlocii cu precadere la cei care incepand cu ianuarie 2018 nu au platit fond de handicap, deci cumva un control tematic.
• controalele se pare au vizat anul 2020 nu toata aceasta perioada si nu avem informatii daca la cei care au avut masuri controlul a fost extins la anii precedenti
• functie de jurisdictie ( mari controbuabili sau contribuabili mijlocii) se pare din informatiile ajunse la noi pana acum ca inclusiv Anaf a mers pe cele doua interpretari varianta 1 la mari contribuabili si varianta 2 la mijlocii
• nu inteleg cum de potrivit aceleiasi legi, OUG, ordine o lege poate fi interpretata diferit de catre cei de la Anaf si stabili masuri in consecinta
• oare la cate alte legi organele de preventie si control interpreteaza aceasi lege diferit?

Industria de securitate si mod de abordare

Ca de obicei industria de securitate, firmele si asociatiile din care fac parte au abordat subiectul in tacere, separat si fara a cere puncte de vedere oficiale din partea autoritatilor, ca de fiecare data vezi actiunea Cronos, industria primeste sec un comunicat Anaf cu privire la speta, se fac cateva comentarii si gata fiecare scapa cum poate si functie de cine si cum e controlat.

Oare insa nu ar fi mai bine pentru industrie si pentru viitor ca asociatiile, federatia, organismele unde sunt afiliate sa ia act, sa comunice, sa mijloceasca, sa obtina puncte de vedere oficiale, sa orgenizeze seminarii cu organele de control sau specialisti in domeniu pentru a apara interesele industriei, pentru a preveni anumite conduite voite sau nu?

Oare nu este mai bine sa fie comunicate, discutate, dezbatute aceste spete pentru a preveni pe viitor?

Poate ca da poate ca nu…